D’argent à une aigle de gueules, au vol abaissé, membrée, becquée et couronnée d’or, empiétant une montagne de trois coupeaux de sable issant d’une mer d’azur mouvant de la pointe et ondée d’argent.

Escaufestre
Plan dòu sit

Presentaciéou
Si circoustança
Si dansa
S’estrumèns
ària (fueiet Midi) particieou de l’ària
Mùsica dòu MIDI !
Si autour
Sou cinemà
Bibliougrafìa
Discougrafìa

Gloussari mùsica
Istòria
Lèssicou
Lu prenoum
Telecargamén

Remerciaméns

A lou fifre nissart - Li tradicioun musicali de la countéa de Nissa (MTCN)Mùsica tradiciounella de la countéa de Nissa
Carneval de Nissa : ària tradiciounelli e cant ouficial dans Au fifre niçois - Les traditions musicales du comté de Nice (MTCN)
Carneval de Nissa : ària tradiciounelli e cant ouficial in About fife from Nice - The musical traditions from County of Nice (MTCN)
 Sias aquì : Acuèi > Mùsica dòu MIDI ! > Àrias dòu carneval de Nissa. Divendre 19 abriéu 2024, santa Emma. 
Abriéu, gentiéu. 
 

Li tradicioun musicali de la countéa de Nissa : Introduciéou - Mesclun
Cants poupular - Cansoun dei animau - Cansoun galanti - Cansoun de mestié
Cansoun pouliticou, souchiali e satìricou - Cansoun countempourani
Àrias dòu carneval de Nissa - Àrias de circoustanci - Dansi en coubla - Dansi à figuri - Farandola - Festin - Roundi de mai
Mùsica dei pichoun
Trignoù e clar - Mùsica de gléia - Lu nouvé de la countéa de Nissa - Santuari

Aperçut dai mùsica tradiciounelli dòu Miejou : L’Occitania - Àrias dòu carneval de Limous
Lou Piemount - La Prouvença - Lu nouvé de Prouvença

D’autre ourizount

musicas tradiciounelli countea de Nissa, fifre

Legenda (icona que si pòu cliquàr) :
 ària fifre e tambal (fueiet Midi)fueiet MIDI « fifre e tambàl » (a)(b). ària fanfara (fueiet Midi)fueiet MIDI « fanfara » (a)(b). ària (fueiet Midi)fueiet MIDI « autre estrumèns » (a)(b).                         
particieou de l’àriaparticiéou : sou fueiets soun au fourmat PDF (a)(b).parouli d’aquela cansoun tradiciounellaparàouli.
Sou fueiets MIDI e particieous soun telecargable en toutalità despì la paja Telecargamén.
(a)Sensa indicaciéou countrari, lu arangiamen e li armounisaciéou soun de J.-G. Maurandi.
(b) Aquèstou fueiets soun © 2001-2024 Jean-Gabriel Maurandi.
Àrias dòu carneval de Nissa

1. De Cendrilloun e Pèu d’Àe à Sa Maestà Carneval
2. Aria Adieu, pauvre Carnaval
3. Autre arias per carneval
4. Si cansoun ouficiali dòu carneval
5. Si autre cansoun dòu carneval de Nissa
6. Li vièi aria dòu carneval avant 1903

De Cendrilloun e Pèu d’Àe à Sa Maestà Carneval

Carema es una frema, mi fa mangià que de caulé.

Aria Adiéu paure Carneval : ourìgine e varianti

ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Adiéu paure Carneval, lament. E tu t’en vas, e ièu m’en vèni... La jouva nouvel anada ven remplaçar sou vielh an. Aquela soulorma de fin de carneval es cantada durant la cremacioun de Sa Maestà Carneval, en alternacioun mé una farandola (Carnaval es arrivat). Tradiciounel de la countéa de Nissa, trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
Adiu paure Carnaval. Vercieou jugat per las fecos, lou carneval de Limous (Aude).
ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Les Tendres Souhaits (Li Tendre Augùri), balada. Pouèma da Charles-Henri Ribouté, mùsica da Antoine Albanese ? Giovanni Battista Pergolesi ?, trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
Air d’Albanese (Aria de Albanese). Tradiciounel d’Auvergna.
Nouvé dai ciripicieu, nouvé nissart.
O soñjal en hon pec’hejoù (Pensant à li nouostre pecats). Tradiciounel de Bretagna.
ària (fueiet Midi) particieou de l’ària Bonne nuit, les petits (Bouòna nuech, li pichoun), bressarela, genèricou de l’emissioun de televisioun difondrat per l’ORTF à partì de 1962. Mùsica da Antoine Albanese ? Giovanni Battista Pergolesi ?, trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.

D’autre arias per carneval

Aqueli ària èron versemblablemen jugat per la vespa, lou vièi ourfeoun nissart.

La Barba o La Ceba.
Carnaval es arrivat.
ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Sièn mòrou, lou sabèn o Lu mòrou. Tradiciounel de la countéa de Nissa, trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.

Si cansoun ouficiali dòu carneval de Nissa
  
aficha dou Carneval de Nissa 1873
L’aficha dòu 1873 que anounça la creacioun dòu nouvèu coumitat.

Creat da 1873 – au sourtì de la guerra dòu 1870 – mé l’abutoun d’Andriot Saetone, lou coumitat dai festa de Nissa a ourganisat, dòu 1903 à lou 1961 (mé doui interucioun : dòu 1915 à lou 1920, per l’encausa de la premiéra guerra moundiala, pi dòu 1940 à lou 1945, au durà de la segounta guerra moundiala), un councours anual per seleciounà la cansoun ouficiala que rapresenta Carneval. Aquela cansoun ouficiala fouguèt en premié chausit em’un councours reservat à lou paraulié soulèt, lou test premiat èra pi mes en mùsica da lu coumpositour. Li mùsica an dounat d’ària jouious e estirassant, que li meloudìa son facil à memourisà e m’un tempo allegro.

Aqui es la lista dai cansoun ouficiali recoumpensat, qu’an recegut – soubretout avant la segounta guerra moundiala – de paraula en nissart e en frances, de cóu da doui autour diferent. Se nouterà qu’en aquel cap dòu XXe sècoulou, lu titre son per la plupart esclamatiéu, couma èra l’usança per lu titre d’òpera-boufa o de revista de varietà.

1903 La Maire Ciacrin Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1904 Onour à Carneval Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1905 E viva Carneval ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1906 Bouh, bouh ! Ouh, ouh ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1907                                                                         
1908 Raù ! Taù ! Plaù ! Che rire ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1909 Es Carneval Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1910 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Chahut ! Chahut ! (Bacan ! Bousin !) Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1911 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Aih. Aih. Aih. Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1912 ària (fueiet Midi) Patapoum ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1913 Pif ! Paf ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1914 ària (fueiet Midi) Pin... Pan ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, e André Leneka, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1921 Gnic ! Gnac ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, e Antony Fenouille, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1922 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Vèlou ! Vèlou ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, e Antony Fenouille, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1923 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Fai anà ! Parouli da François-Dominique Rondelly, dich Menica Rondelly, e Antony Fenouille, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1924 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Nisskiri Parouli da Émile Dernay, mùsica da Charles Coda. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1925 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Nice en folie (Nissa en foulìa) Parouli da Dominique Jules Mari, mùsica da A. Pyns. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1926 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Fla ! Fla ! Parouli da Dominique Jules Mari, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1927 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Coucou ! Parouli da Dominique Jules Mari, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1928 Tralala ! Parouli da Théo Martin, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli.
1929 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Ah ! Ah ! Parouli da Charles de Richter, Jules Eynaudi, dich Juli Eynaudi, mùsica da Hyacinthe Tarelli, dich Cinto Tarelli. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1930 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Carnaval, y’a bon ! (Carneval à lou countinent nègre) Parouli da Théo Martin, mùsica da Mario Delvar. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1931 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Pi... ouit ! Parouli da Dominique Jules Mari, mùsica da P. Harold. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1932 Mistigri Parouli da Dominique Jules Mari, mùsica da Sander Hyams.
1933 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Fà-la ballà ! Parouli da Jean Lémont, mùsica da Mario Delvar. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1934 Ris ! Ris ! (Rieti ! Rieti !) Parouli da Dominique Jules Mari, Pierre Porte, mùsica da Jo Trave.
1935 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Vaga d’aquì ! Vaga d’aïa ! Parouli da Dominique Jules Mari, mùsica da A. de Pierlas. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1936 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Faguès un sourire Parouli da René Lecourt, mùsica da Louis Raspini. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1937 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Lu Milioun de Carneval Parouli da René Lecourt, Jouan Nicola, mùsica da Louis Raspini. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1938 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Sensa blaga Parouli da René Lecourt, Jane Bermond, mùsica da Louis Raspini. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1939 Siguèn joyous ! Parouli da René Lecourt, Jane Bermond, mùsica da Louis Raspini.
1946 Me revoilà ! Parouli da Jouan Nicola, mùsica da Jean Antiga e Bonacci.
1947 Ah ! Ah ! Ah ! Parouli da Jean Riosecco, Francis Gag, mùsica da Lucien Delrieu, Georges Roux.
1948 Et zou ! Parouli da René Montrefet, Jérôme Carlin, mùsica da René Montrefet.
1949 Atomicus Parouli da Théo Martin, mùsica da A. Sanderson.
1950 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Carnaval (Carneval) Parouli e mùsica da Roger Lucchesi e Louis Unia. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1951 Oh ! La, la ! La Fontaine Parouli da Camille Sauvage e Jean Levert, mùsica da Jean Levert.
1952 Flon, flon Parouli da Jean-Fernand Fabre, Jouan Nicola, mùsica da Tony Rainaud.
1953 Carnaval circus (Lou chìrcou de Carneval) Parouli da Jérôme Carlin, mùsica da Claude Noël.
1954 Carneval toujou Parouli da A.P. Court, mùsica da Marius Ausello.
1955 Carneval a dich Parouli da A.P. Court, mùsica da Marius Ausello e Georges Truchi.
1956 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Zon zon Parouli da A.P. Court, Jouan Nicola, mùsica da Marius Ausello e Georges Truchi. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1957 Bon appétit... Carnaval ! (Bouon apetit... Carneval !) Parouli da Jérôme Carlin, mùsica da Marius Ausello.
1958 Carnaval, oh ! Hé ! Parouli da Jean-Fernand Fabre, mùsica da Tony Rainaud.
1959 ària fanfara (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Bim, bam, boum ! Parouli da Jean-Fernand Fabre, Francis Gag, mùsica da Tony Rainaud. Tradiciounel de la countéa de Nissa, armounisacieu e trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1960                                                                         
1961 Se vas à Nissa Parouli e mùsica da Fred Raoux.

Après 1961, la prouducioun dei cansoun de carneval noun s’es arrestat. Tra aqueli cansoun plus countempourani, se pòu cità per esemple :
(...)                                                                         
1986 Rei dai vila dau mounde Parouli e mùsica da Gé Albarelli.
1987 Rei de festa – Vai ! Vai ! Vai ! Parouli e mùsica da Gé Albarelli.
1988 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Lou Rei vutanta vuech Parouli e mùsica da Gé Albarelli.
1989 Au païs de l’amour Parouli e mùsica da Gé Albarelli.
1990 Rei dòu rire Parouli e mùsica da Gé Albarelli.
1991 Au bal dei fouòl de Carneval Parouli e mùsica da Gé Albarelli.
(...)

Si autre cansoun dòu carneval de Nissa

Per jounta, d’autri cansoun an finda reçut lou titre d’« ouficiali ». Per esemple :

1904 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Carnaval niçois (Carneval nissart) Parouli da Fernand de Rocher, mùsica da C. Lyon. Tradiciounel de la countéa de Nissa, trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1947 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella À tu ! À iéu ! cansoun seleciounat per lu carnevalié nissart Parouli da Jacques Barjac, Jouan Nicola, mùsica da François Mattei. Tradiciounel de la countéa de Nissa, trascricieou Midi da J.-G. Maurandi.
1948 Youp ! Youp ! Parouli da Jean Riosecco, Francis Gag, mùsica da Lucien Delrieu.

E avant 1903 ? Quauque cansoun de carneval son jà coumpousat, per esemple :
1887 ària (fueiet Midi) particieou de l’ària parouli d’aquela cansoun tradiciounella Cansoun nissarda. Parouli da Jules Bessi. Tradiciounel de la countéa de Nissa.
1888 parouli d’aquela cansoun tradiciounella Cansoun carnavalesca. Parouli da Jules Bessi.
1889 parouli d’aquela cansoun tradiciounella Nissa Carneval. Parouli da Jules Bessi, mùsica da Léon Pivet.
sd Lou Rèi de la foulia Parouli da Sébastien-Marcel Biasini.

Quauqui cansoun an per tèma carneval, ma noun èron cantat soulamen mentre lou perìodou de carneval. Per esemple :
Carneval, Carneval. Parouli e mùsica da Albert Tosan.
Carneval es mouòrt. Una rounda enfantin ireverenta devers Sa Maestà Carneval !
Viva lo gobi ! Parouli e mùsica da Louis Pastorelli.
Yes Bomb’Ai. Parouli da Jean-Pierre Baquié, mùsica da Serge Pesce.


Legenda (icona que si pòu cliquàr) :
 ària fifre e tambal (fueiet Midi)fueiet MIDI « fifre e tambàl » (a)(b). ària fanfara (fueiet Midi)fueiet MIDI « fanfara » (a)(b). ària (fueiet Midi)fueiet MIDI « autre estrumèns » (a)(b).                         
particieou de l’àriaparticiéou : sou fueiets soun au fourmat PDF (a)(b).parouli d’aquela cansoun tradiciounellaparàouli.
Sou fueiets MIDI e particieous soun telecargable en toutalità despì la paja Telecargamén.
(a)Sensa indicaciéou countrari, lu arangiamen e li armounisaciéou soun de J.-G. Maurandi.
(b) Aquèstou fueiets soun © 2001-2024 Jean-Gabriel Maurandi.

© 2001-2024 Jouan-Gabrièu Maurandi.


Li tradicioun musicali de la countéa de Nissa : Introduciéou - Mesclun
Cants poupular - Cansoun dei animau - Cansoun galanti - Cansoun de mestié
Cansoun pouliticou, souchiali e satìricou - Cansoun countempourani
Àrias dòu carneval de Nissa - Àrias de circoustanci - Dansi en coubla - Dansi à figuri - Farandola - Festin - Roundi de mai
Mùsica dei pichoun
Trignoù e clar - Mùsica de gléia - Lu nouvé de la countéa de Nissa - Santuari

Aperçut dai mùsica tradiciounelli dòu Miejou : L’Occitania - Àrias dòu carneval de Limous
Lou Piemount - La Prouvença - Lu nouvé de Prouvença

D’autre ourizount


musicas tradiciounelli countea de Nissa, fifre


Si trouvas aquela pàgina interessanta, poudès plaçà un liam vers éla. Simplamen coupià-coulà lou code aqui souta dins lou vouòstre sit (Ctrl+C per coupià), cen que dounarà acò :
Carneval de Nissa : ària tradiciounelli e cant ouficial

  Counchecioun sit jean gabriel maurandi, creation sites internet de musica  
 Carneval de Nissa : ària tradiciounelli e cant ouficial  Aquel site respeta lou drech d’autour. Lu titre proupausat son dintre lou doumène public. Lur realisacioun es en la forma de sequensamen dins de fueiets Midi e noun en la forma de mùsica ouriginala ; noun son ni interpretat ni prouduch per li artista. Lu drech dai autour dei obra encara proutegiat, reprouduch dintre aquel site mé lur autourisacioun, son reservat. Echètou autourisacioun, touta utilisacioun de la toutalità dòu material multimedia mes à dispousicioun dintre lou site « MTCN » autre que la reprouducion e la counsultacioun individuali e privadi es interdich.
Minga animau es estat estrapassat durant la counchecioun d’aquèstou sit. Pura, ai mangiat de bèi còu de vianda.